Europarlamentarul arădean Gheorghe Falcă (PNL/PPE) a făcut o trecere a agendei sesiunii plenare de la Strasbourg, care se desfăşoară în perioada 13-16 Martie.
”Performanța energetică a clădirilor: pentru ca sectorul construcțiilor să fie neutru din punct de vedere climatic până în 2050, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero din 2028, iar astăzi vom dezbate măsurile financiare. Planurile naționale de renovare ar trebui să includă scheme de sprijin pentru a facilita accesul la granturi și finanțare. Măsurile financiare ar trebui să ofere o primă importantă pentru renovările profunde, în special pentru clădirile cu cele mai proaste performanțe, iar granturile și subvențiile specifice ar trebui puse la dispoziția gospodăriilor vulnerabile.
Scheme de venit minim.
Vom pleda pentru o nouă lege care să mărească venitul minim național în statele membre UE pentru a reduce numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. Statele membre UE trebuie să își mărească treptat schemele de venit minim pentru a depăși cel puțin pragul național pentru cei expuși riscului de sărăcie. Aceste scheme trebuie să fie puse la dispoziția grupurilor sociale mai dezavantajate și să ofere stimulente pentru reintegrarea lucrătorilor pe piața muncii.
Dezbatere cheie cu președinții Charles Michel și Ursula von der Leyen.
În dezbaterea cu președinții Michel și von der Leyen miercuri dimineață, Parlamentul European va prezenta cerințele și așteptările pentru summitul UE din 23-24 martie, care se va concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, competitivitate, piață unică, cum să creștem economia UE și pe probleme legate de energie. La întâlnirea lor de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern se vor concentra pe cele mai recente evoluții din războiul Rusiei împotriva Ucrainei și pe sprijinul continu al UE pentru Ucraina, pe competitivitate, pe piața unică, pe modul de stimulare a economiei UE și pe probleme legate de energie. Într-o rezoluție adoptată pe 16 februarie, noi deputații europeni ne-am reafirmat sprijinul pentru acordarea de asistență militară Ucrainei atâta timp cât este necesar și au cerut să ia în considerare cu seriozitate livrarea de avioane de luptă și elicoptere ,sisteme de rachete adecvate și creșteri substanțiale ale livrării de muniție la Kiev.
Într-o altă rezoluție adoptată în aceeași zi, am spus că UE trebuie să conducă în tehnologiile de energie curată, să-și îmbunătățească baza industrială și să producă locuri de muncă de înaltă calitate și creștere economică pentru a atinge obiectivele Green Deal. De asemenea am cerut Comisiei să lucreze la planuri de redistribuire, relocare și relocalizare a industriilor în Europa.
Dezbateri pe Afaceri Externe cu Josep Borrell.
Marți după-amiază vom dezbate cu șeful UE pentru politică externă Josep Borrell deteriorarea democrației în Israel și consecințele pentru teritoriile ocupate, situația politică din Georgia și provocările cu care se confruntă Republica Moldova.”, susţine Gheorghe Falcă pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, europarlamentarul a mai menționat că protestele mari de stradă au avut loc în capitală Georgiei, Tbilisi, în urma încercărilor guvernului țării de a introduce o nouă lege a „influenței străine”. Noua lege ar fi impus organizațiilor neguvernamentale și mass-media care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți străini” sau să se confrunte cu consecințe juridice grele. Dar după demonstrații masive și critici internaționale tot mai mari, partidul de guvernământ al Georgiei a anunțat retragerea proiectului de lege. Făcând ecou legislației similare impuse în Rusia vecină, mulți critici din Georgia și-au exprimat îngrijorarea că conținutul noii legi a fost dictat de Moscova și ar îndepărta Georgia de Uniunea Europeană. Președintele Georgiei, Salome Zourabichvili, a spus că ar fi respins legea, deși în cele din urmă poate fi respinsă de parlamentul țării. Georgia a solicitat aderarea la UE în martie 2022, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, dar până acum nu i s-a acordat statutul de candidat la UE din cauza lipsei unor reforme semnificative.
În același timp eurodeputatul a menționat și faptul că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat recent că Rusia dorește să dea o lovitură de stat în țara sa, inclusiv prin sabotaj și prin stimularea tulburărilor civile, ca o modalitate de a opri procesul de integrare a țării în UE. Moldova a suferit și din punct de vedere economic de pe urma revoltelor politice și economice din cauza invaziei Rusiei asupra vecinului său, Ucraina, inclusiv protestele de stradă din capitala Chișinău. De asemenea, trebuie să facă față statului său separatist, pro-rus, Transnistria, unde Rusia are o prezență militară. Republica Moldova a primit statutul de candidat la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022.
”Actul UE privind datele.
Vom adopta poziția cu privire la normele pentru a spori disponibilitatea și schimbul de date digitale industriale, pentru a le debloca potențialul pentru economia europeană. Proiectul de lege ar contribui la dezvoltarea de noi servicii, în special în sectorul inteligenței artificiale, unde sunt necesare cantități uriașe de date pentru formarea algoritmilor. Actul privind datele stabilește reguli comune care reglementează partajarea datelor generate de utilizarea produselor conectate sau a serviciilor conexe (de exemplu, internetul obiectelor, mașinile industriale) pentru a asigura corectitudinea contractelor de partajare a datelor. De asemenea vrem să ne asigurăm că acordurile contractuale sunt în centrul relațiilor business-to-business.
Asigurarea securității energetice în UE.
Marți după-amiază vom avea un schimb de opinii cu Kadri Simson, comisarul european pentru energie, cu privire la activitatea de asigurare a securității energetice în UE în 2023. Odată cu războiul rusesc împotriva Ucrainei, prăbușirea livrărilor de gaze către Europa din Rusia și deteriorarea pieței de energie, UE a introdus în cursul anului 2022 o serie de măsuri de urgență: umplerea urgentă a rezervelor strategice, planul REpowerEU, măsuri de economisire a energiei și un mecanism temporar de limitare a prețurilor excesive la gaze. Se preconizează că în următoarele săptămâni vor fi depuse sau adoptate măsuri suplimentare, cum ar fi o reformă a pieței europene de energie electrică, precum și pentru a facilita desfășurarea energiei regenerabile.
„Salvați albinele și fermierii” Joi vom dezbate o inițiativă a cetățenilor europeni privind eliminarea pesticidelor sintetice și crearea unei agriculturi prietenoase cu albinele. Dezbaterea vine după ce, la 23 ianuarie 2023, Parlamentul a organizat o audiere publică cu privire la Inițiativa cetățenească europeană de succes „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură prietenoasă cu albinele pentru un mediu sănătos” care a adunat peste un milion de semnături verificate. Inițiativa cetățenească solicită eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035, restabilind biodiversitatea și sprijinind fermierii în această tranziție.
„Aceasta este Europa”/Președintele lituanian Gitanas Nausėda. Marți, la ora 10.30, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, se va adresa plenului Parlamentului European și va împărtăși opiniile sale despre situația actuală, provocările și direcția viitoare a Europei. Discursul președintelui va fi urmat de reacții din partea liderilor grupurilor politice și a altor europarlamentari. Înainte de dezbatere, președintele PE Roberta Metsola și președintele Gitanas Nausėda vor susține un punct de presă comun, în jurul orei 10.20.
Aceasta va fi a opta dezbatere „Aceasta este Europa” la Parlamentul European, când liderii UE vor discuta cu deputații europeni viziunile lor pentru viitorul UE. 
Dezbaterile anterioare din 2022 au avut parte de prim-ministrul estonian Kaja Kallas (în martie), prim-ministrul italian Mario Draghi (în mai), Taoiseach Micheál Martin din Irlanda (în prima ședință plenară din iunie), prim-ministrul croat Andrej Plenković (în a doua ședință plenară din iunie), prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis (în iulie), prim-ministrul finlandez Sanna Marin (în septembrie) și prim-ministrul sloven Robert Golob (în decembrie)”, susţine Gheorghe Falcă pe pagina sa de Facebook.
