Premierul României a subliniat că România a devenit nu doar un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului, ci și al prezervării memoriei Holocaustului şi educaţiei privind Holocaustul.
„Îmi revine astăzi deosebita plăcere de a vă ura bun-venit la sediul Guvernului României! Avem onoarea de a găzdui cea de-a patra reuniune a Grupului de Lucru al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului și protejarea vieții evreiești. Salut prezența în sală a reprezentanților Federației Comunităților Evreiești din România și îmi exprim, și cu această ocazie, prețuirea pentru contribuția substanțială a comunității evreiești la edificarea statului român modern, dar și pentru modul exemplar în care s-a integrat în societatea românească.
Găzduirea acestei reuniuni la București este expresia susținerii constante pe care România o acordă tuturor proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului. Am alcătuit, alături de Federația Comunităților Evreiești din România, un program complex, pe care l-am dorit a fi cât mai divers, cuprinzând atât dezbateri de fond, cât și elemente culturale. De altfel, după cum cunoașteți, în ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce privește combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului și educația privind Holocaustul. Asumarea, de către statul român, a trecutului său traumatic din perioada Holocaustului a început odată cu adoptarea, în 2004, a raportului final al Comisiei internaționale Elie Wiesel. Recomandările conținute în raport ne-au determinat să luăm măsuri imediate și ferme pentru implementarea lor. Drept urmare, în ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante realizate de România în materia comemorării Holocaustului și a educației privind Holocaustul”, a declarat premierul României.
„Voi aminti doar câteva exemple emblematice și recente: cu prilejul Reuniunii Plenare a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), care a avut loc la București în mai 2016, a fost adoptată, prin consens, definiția de lucru a antisemitismului, ce a fost ulterior adoptată în plan intern în 2017”, a amintit Nicolae Ciucă.
