Secretarul de Stat Irinel Ionel Scrioșteanu a anunțat că a fost validată documentația de atribuire pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru 4 poduri rutiere noi peste Prut

Eduard Turcu
419290175 901418344703356 8498672918639575363 n
419290175 901418344703356 8498672918639575363 n

A fost validată de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația de atribuire pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru 4 poduri rutiere noi peste Prut, conform declarațiilor făcute de Irinel Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat la ministerul Transporturilor.

Potrivit acestuia, procedura de licitație pentru primele trei poduri de mai jos a fost anulată anul trecut, iar acum s-a revizuit din punct de vedere economic valoarea estimată și a fost adăugat încă un pod, cel de la Răducăneni (RO) – Bărboieni (MD), după cum urmează:

  • Pod nou Stanca (RO) – Costești (MD)

Amplasamentul se va desfășura pe teritoriului județului Botoșani și al Raionului Rîșcani, la sud de actualul punct vamal, ce funcționează pe DN29E

  • Pod nou Bumbata (RO) – Leova (MD)

Amplasamentul va fi localizat în estul României, la nivelul județului Vaslui și în sud-vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Leova.

  • Pod nou Falciu (RO) – Leca (MD)

Amplasamentul viitorului obiectiv se va desfășura pe teritoriul județului Vaslui și al Raionului Cantemir

  • Pod nou Raducaneni (RO) – Barboieni (MD)

Amplasamentul se află localizat în estul României, la nivelul județului Iași și în vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Nisporeni

Secretarul de Stat a subliniat că termenul de depunere a ofertelor este 29 februarie.

În cadrul acestor obiective de investiții, se vor implementa cel puțin următorii indicatori tehnico-economici:

  • pod rutier nou
  • drum de legătură la infrastructura existentă
  • punct control frontieră

„Drumurile de legătură vor asigura conectivitatea atât cu infrastructura rutieră existentă, cât și cu celelalte proiecte de infrastructură majoră din România, aflate în diferite stadii de implementare, precum: Autostrada Unirii A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, parte a Coridorului TEN-T Core (Central) și Drumurile de mare viteză Tișița-Albița, Buzău-Brăila, Brăila-Focșani, Suceava-Botoșani, dar și DX Brăila-Galați”, a afirmat Irinel Ionel Scrioșteanu.

De asemenea, a fost ridicată suspendarea licitației și pentru construcția primului pod la nivel de autostradă care se va construi peste Prut, Ungheni (RO) – Ungheni (MD), pod care face parte din proiectul Autostrăzii #A8 și care va avea și punct de trecere a frontierei.

  • Noul termen pentru depunerea ofertelor a fost stabilit la 31 ianuarie.

Principalele caracteristici prevăzute sunt:

  • 261,20 m lungime pod nou peste Prut
  • 2 benzi pe sens + trotuare
  • 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
  • 8 m lățime parte carosabilă
  • 1 km lungime traseu
  • 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură
  • punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor

Durata contractului este de 24 luni

Durata contractului este de 24 luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile.

„Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova)”, a spus Irinel Ionel Scrioșteanu.

Liberalul a reamintit faptul că a fost reabilitat deja primul pod peste Prut după Revoluție, Galați (RO) – Giurgiulești (MD) și au fost demarate procedurile și pentru reabilitarea podurilor:

  • Albița (RO) – Leușeni (MD): lucrările presupun demolarea podului vechi și reconstrucție pod nou pe 4 benzi
  • Sculeni (RO) – Sculeni (MD)
  • Oancea (RO) – Cahul (MD)

Iar construcția acestor poduri peste Prut va duce la:

  • eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei
  • creșterea capacității de transport dintre cele două țări
  • realizarea conectivității Republicii Moldova cu rețelele europene de transport TEN-T
  • fluidizarea și optimizarea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanța

sursă: Irinel Ionel Scrioșteanu, Facebook

Distribuie articolul